PULS VIRTUAL: 3 ianuarie 2017




Viorel Birtu Piraianu: zilnic/ ne înfundăm/ cu fiecare pas/ în mocirla cotidiană.
Papa Francisc: Hristos a vorbit despre o societate în care cei săraci, cei slabi și marginalizati au dreptul de a decide. Nu demagogii, nu Barabbas, ci oamenii, săracii, fie că au credință într-un Dumnezeu transcendent, sau nu. Ei sunt cei care trebuie să contribuie la obtinerea egalității și libertății.
Georgeta Oprea: Cuvântul testament al părintelui Sofian a fost “nu judeca”. Atunci când judeci, vine vrăjmaşul şi-ţi pedepseşte sufletul. Când judeci, diavolul îţi aduce argumente mii şi mii. Dumnezeu nu cere să facem minuni, ci să fim oameni. În fiecare zi să ne impunem să răbdăm, “dar să răbdăm şi cu inima, nu scrâşnind din dinţi“.
Pintea Izvoran: Daca trebuie sa tacem si sa rabdam toata aceasta lume adusa in chinuri si-n faliment, toate aceste asupriri, se alege praful de copiii si nepotii nostri. Avem milioane de bolnavi cronici, avem un milion de femei transformate in prostituate. Si… trebuie sa rabdam?
Radu Pralia: Este atâta prostie încât câteodată îmi vine sa-mi înjur părinții ca m-au născut în tara asta.
Xi Jinping: Nu vom abandona nicio familie pe calea edificării societăţii cu o viaţă decentă. În 2016, încă zece milioane de locuitori au scăpat de sărăcie. La cumpăna dintre ani, mă gândesc cel mai mult la populaţia săracă. Doresc să ştiu dacă ei mănâncă bine, dacă locuiesc în condiţii satisfăcătoare şi dacă pot petrece Anul Nou şi Sărbătoarea Primăverii în bucurie. Intreaga societate trebuie să se preocupe şi să aibă grijă, în continuare, de populaţia săracă şi cea aflată în dificultăţi, pentru ca şi mai mulţi locuitori să beneficieze de roadele reformelor şi dezvoltării şi să ducă o viaţă şi mai fericită. Dacă toată lumea va munci cu şi mai mult entuziasm, sunt convins că vom obţine victoria finală în acest nou Marş cel Lung.
Simona Dumitru: Trandavia este pacat de moarte (CAPITAL). daca vrei sa iti salvezi sufletul MUNCESTE. Dumnezeu a muncit 6 zile si s.a odihnit doar una. Papa scrie: "Munca este un lucru bun pentru om - pentru umanitatea sa - pentru ca prin munca nu numai transforma natura, adaptand.o nevoilor sale, dar se implineste ca fiinta umana, si, intr.un sens, devine mai om".
Marinescu Ioan: „Toate marile proprietati sunt rezultatul unui furt” (Karl Marx)
Ali Baha: Toti marii producatori de petrol s-au inteles sa taie productia pentru ca e de toata jena la ce pret a ajuns sa se dea barilul de petrol. Asta se cheama cartel. Ala care, in mod normal, e ilegal.
Teodor Doru Stoian: O maica stareta zicea ca, „pe lumea asta mare, Dumnezeu ne tine pe toti. Daca lenesul nu l.ar plati pe sarman sa care apa, acesta nu ar avea ce manca. Minunate sunt Caile Domnului!” Biblia spune sa MUNCESTI, nu sa o duci mai bine. Munca nu e scop in sine. Scopul este ca omul sa o duca mai bine, sub aspect material si spiritual. Lacomia si individualismul exacerbat sunt o problema grava. Crestineste trebuie sa cultivam unitatea in diversitate. Strict economic vorbind, nu asistatii sunt problema grava a Romaniei, ci evaziunea, coruptia si proasta organizare, plus multa risipa, inclusiv a celei mai pretioase "resurse "din univers: Omul.
Bogdan Duca: Biblia spune că munca este pedeapsă pentru păcat. Or… nicio pedeapsă nu e virtute. A munci, ca scop în sine, duce la dezumanizare. Avem tehnica şi resursele necesare să nu trebuiască să ne temem de sărăcie şi nici să muncim. Printr-o redistribuire onestă a resurselor lumii şi ţinând cont de progresul tehnic, putem să ne dedicăm viaţa lucrurilor plăcute - care pot presupune şi efort, dar un efort plăcut. Însă noi alegem o etică a muncii, prin care cuantificăm umanitatea în funcţie de cât munceşte, aşa cum alegem, prin convenţii sociale, să avem o viaţă mult mai complicată decât am putea-o avea pe datele normale. Tot ce trebuie făcut este să ajungem la un minimum necesar pentru fiecare dintre noi - casă, masă, îmbrăcăminte, servicii sanitare de prevenţie şi de tratament pentru ceva boli, minim pe care să îl oferim prin redistribuirea bunurilor. Irosim mâncare ce ar putea să hrănească bine două lumi, nu una singură; încurajăm o etică a muncii în care e bine să dobândeşti averi mai mari decât îţi trebuie, chiar dacă asta se face cu preţul sărăciei oamenilor, pe care, pentru pansament etic, îi catalogăm ca fiind "leneşi" şi "asistaţi".
Mihai Gotiu: Liviu Dragnea trece la abuz, să arate ce mușchi gros are.
Mariana Kremser: Domnule Grindeanu, Romania a avut Garduri peste tot ! Nimeni NU intra in tara si Nimeni NU iesea din tara! Romania a fost ca o Puscarie !Facem din nou… Garduri? Mai bine am face Institutii cu oameni competenti, inteligenti!
Adrian Năstase: Autoritățile române nu au știut să utilizeze avantajele României de a fi membră a UE - sumele ce ar fi revenit României au fost redistribuite de autoritățile de la Bruxelles cu complicitatea celor de la București.
Augustin Buzura: Epoca în care traim, a marilor diversiuni, împreuna cu „epoca de aur“ sunt, nu am nici o îndoiala, capitole distincte ale „Erei ticalosilor“, ca sa folosesc o celebra sintagma a lui Marin Preda. Chiar daca între timp a avut loc o revolutie, chiar daca libertatea – pe care o pierdem cu fiecare clipa mai mult – a fost platita cu sânge, ticalosia si minciuna au ocupat repede întreg spatiul care apartinuse odinioara sperantei si iluziilor. Si, fireste, si-au impus regulile si oamenii care sa le vegheze, sa faca din tara teritoriul tuturor experientelor esuate. Dupa ultimul razboi, am trecut de la capitalism la socialism si înapoi, cu un pret greu de imaginat. Astazi, nu stim unde mergem, nimeni nu are habar unde trebuie sa ajungem. Nu mai exista repere, nu mai exista modele, nu mai exista decât robi supusi capriciilor celor care ne conduc. Treptat, au disparut spitale, scoli, medicamente, laptele pentru copii, iar majoritatea pensionarilor tinde sa devina o specie aparte de cersetori. Tara a devenit o suma de triburi mari si mici conduse dupa reguli tribale. Cu cât esti mai aproape de seful tribului, cu atât devii mai initiat. Românii se încapatâneaza sa traiasca doar clipa, sa urmareasca doar câstigul imediat. Despre mâine? Vom vedea… mâine! Aparent nu protesteaza nimeni, iar, la noi, drumul pâna la indignare pare foarte lung.
Rodica Danu: Viața ne-a devenit un labirint... al morții. Ne păzim de adevăr cu-nverșunare și ne-am făcut, că e mai simplu, din urcuș o… vale.
Ovidiu Bajan: ni-s viețile în bănci amanetate/ ne închinăm cui ştie să ne mintă// noblețea şi dreptatea sunt ucise (…) vinovăția-nalță catedrale (…) călcând pe oameni mergem către țintă –/ ne părăsim copiii pentru pâine/ străinul te consideră un câine/ şi te plăteşte mai ales cu silă(…) cât de uşor ucidem pentru hrană/ de lup neîmblânzit ne este firea/ (…) e-o haită pân' la urmă omenirea/ în care tocmai cel mai slab plăteşte/ a cui e Viața, care e menirea?
Damian Marian: Sa desfiintam institutiile ce si-au dovedit, prin membrii sau escrocii din ele, inutilitatea: Curtea Constitutionala, ca institutie, este inutila; sa dispara politia locala, este inutila; sa dispara obezul S.R.I., este inutil (ofiterii patrioti sa fie repartizati in institutii strategice); S.I.E. sa fie purificat - fosilele din el sa fie excluse.
Romeo Tarhon: Iar premierii – foștii, noii, viitorii (…)/ s-au pus să ne închidă/ În lagăre de ger și-n ger să ne ucidă...// Iar porții de colivă din arpacaș de cruci/ Ne fi-vor hrana morții când ai să ne usuci/ În gheața altor lumi „mai bune și mai drepte”.../ Dar, cât mai trebuie românul să aștepte?